Maria

Updated: Dec 16, 2020



,, Maria-și dondola piciorușele micuțe, încălțate în cizmulițe roșii. Era nerăbdătoare ca tanti Ioana să termine de vorbit cu medicul și apoi să meargă să-și viziteze mama. N-o mai văzuse de-o lună și abia aștepta să-i spună că pisica lor avea doi puiuți mici, albi ca zăpada.

-Cum te cheamă piticule?A-ntrebat-o doamna cu ochelari care stătea pe bancă lângă ea.

-Maria, a răspuns politicos fetița.

-Ce nume frumos! Spune Maria, ai fost cuminte? O să vină Moș Crăciun la tine?

Fata nu a apucat să răspundă. Medicul plecase și femeia în grija căreia se afla a strigat-o, așa c-a trebuit să se grăbească până la ea, altfel ar fi certat-o c-o ținea iar din treabă cu mersul ei de melc leneș.

Tanti Ioana a intrat prima în salon și după ea, copila. Încăperea era aproape goală, cu pereți albi și cu ferestre mici. Pe patul din fier, mult mai slabă față de cum o știa, palidă și cu cearcăne proeminente, mama fetiței nu părea a fi într-un moment potrivit pentru vizite. Maria stătea cuminte lângă ea, neștiind ce să facă. Cu glas subțire, abia șoptit, a spus:

-Mami, la mine o să vină Moș Crăciun?

Femeia care stătuse întinsă până atunci sub pătura gri s-a ridicat în capul oaselor și cu vocea gravă, destul de iritată, i-a răspuns:

- Care Moș Crăciun? Dacă primești ceva, primești pentru că eu îți cumpăr, ai înțeles? Nu îți dă nimeni cadouri! Și întorcându-se spre Ioana, i-a zis s-o ia și să plece din cameră pentru că e prea obosită și vrea să se odihnească.

-Iar ai supărat-o pe mă-ta, nu ești niciodată cuminte, mișcă-te mai repede să mergem acasă, a admonestat-o femeia, trăgând-o de mânecă în urma ei pe biata copilă.

.........

În prima zi de școală, educatoarea i-a rugat pe elevi să-și deseneze cadourile primite de Crăciun și să povestească fiecare despre ce a primit. Trecând printre băncuțe, a observat că Maria nu desena, avea foaia goală.

-De ce nu desenezi Maria?Tu ce ai primit de la Moșu?

-Nu am primit nimic, pentru că Moș Crăciun nu există.

-Cum poți să spui așa ceva în fața colegilor tăi? O să discut cu mama ta domnișorică, i-a spus femeia supărată. Ești pedepsită și vei rămâne în clasă după ore.

Maria a ridicat din umeri a neputință. Mereu se întâmpla să fie pedepsită, era obișnuită, așa că nu-i păsa prea mult.

-Iar tu, s-a adresat ea supărată lui Matei, colegul de bancă al copilei, de ce desenezi păpuși? Asta ai primit cadou?!

Remarca educatoarei a făcut toți copiii să râdă, nu era normal ca un băiat să se joace cu păpuși...iar Matei, văzându-le reacția, a lăsat privirea în podeaua de lemn... și-a tăcut.

După ore, toți și-au luat gentuțele să plece acasă, doar Maria a fost invitată să rămână singură, la colț, după tradiția clasei. Matei, în loc să plece, s-a așezat lângă colega și prietena lui cea mai bună.

-De ce nu pleci acasă? l-a întrebat Maria.

-Nici eu nu am primit cadouri, i-a spus băiatul, apoi a zâmbit, a scos din buzunar o hârtie împăturită și i-a dat-o timid copilei, spunându-i:

-Asta e pentru tine.

Fetița a desfăcut hârtia și a început să plângă, lângă păpușă desenată era scris ... Maria.

32 views0 comments
 

©2020 by Divinul feminin. Proudly created with Wix.com